Medicina veterinara in tarile romane are o veche traditie, practicandu-se inca din Evul Mediu.
În Transilvania, primele cursuri de medicină veterinară au început în cadrul a două instituții medicale umane din Cluj și Sibiu, apărând mai târziu în Moldova și Muntenia.
In Sibiu a exitat o infirmerie încă din anul 1494. Instituția de învățământ din Cluj, prin cursurile medical-veterinare din perioada 1787-1881, este prima instutuție din România pentru pregătirea de chirurgi civili și obstetriciani civili, absolvenții fiind numiți magiștri. Aceștia puteau însă practica numai pe teritoriul Transilvaniei.
Printre absolvenții români din Transilvania se numără Vasile Cornea (1868), care scrie (în 1876), Cartea Veterinarului de casă, și Simeon Stoica (1870), care publică în 1891 Tratatul boalelor acuto-infectătoare.
În Moldova, primele cursuri de medicină veterinară au avut loc la Iași, în Gimnasiul Vasilian, prin eforturile lui Gheorghe Asachi, care intervine pentru întemeierea unei școli superioare.
În Muntenia se vor preda, ca și în Transilvania și Moldova, numai noțiuni elementare de medicină veterinară. Abia după unirea principatelor se deschie la București prima Școală de medicină veterinară (1861). În anul 1864, aceasta avea șase catedre, studiul având o durată de cinci ani. Materiile de studiu erau:
- științele naturale, fizica, chimia.
- farmacologia, botanica.
- anatomia descriptivă, fiziologia, exteriorul animalelor domestice.
- anatomia și patologia copitelor, arta potcovitului.
- anatomia patologică, patologia generală, clinica internă.
- patologia chirurgicală, chirurgia veterinară, clinica veterinară.
- higiena, poliția sanitară, morbele epizootice și contagioase, medicina legală.
Personalități marcante ale Corpului veterinar din această perioadă sunt:
Alexandru Locusteanu (1848-1922), președintele Societății de medicină veterinară și al Asociației generale a medicilor veterinari, membru corespondent al Societații Centrale de Medicină Veterinară din Paris și membru onorific al Colegiului veterinar din Londra.
Ion Popescu (1843-1899)
Constantin Fometescu (1838-1903), medic veterinar în Budapesta. În 1864 vine în țară. Este cel care a pus scalpelul (bisturiul pentru disecție) în mâna studenților.